CĂLĂTORIE SPRE LOCUL INIMII

...Locul inimii noastre? Cine-1 ştie? Câţi îl cer?
Vârtejul cugetelor noastre sălăşluieşte-n Cer
Şi-n el lumina lină a Celui fâr' de-moarte.

Aspre prăpăstii se sparg în orice ins,
Pe munţii sufletului ninşi de blesteme
Arde floarea minunilor - Rugul Aprins
Ce-n scum preface spaţiu şi vreme.

Doamne, spre locul: inimii noastre? Inimii Tale? `ndreptează
Paşii rugăciunii obosită de cale,
Acolo unde deodată mintea se deşteaptă trează,
În amiaza Eternitătii Tale.

1955, decembrie 24, noaptea Bucureşti